Manolescu a iesit presedinte al Uniunii Scriitorilor. Din nou. O remarca scurta, fara sa comentez daca asta e bine sau nu (habar n-am...). Timp de multe luni in rubrica de cultura din Catavencu citeam critici constante, repetate, detaliate, obsesive, cu accentul pus pe greseli mai  mari sau mai mici ale Istoriei Literaturii la adresa lui Manolescu. Intamplator, Agopian (care imi place mult ca scriitor), mentionat prea putin in opinia domniei sale in Istoria lui Manolescu, candida si el la sefia Uniunii. Intrebarea e: ce-o sa mai citim de acum incolo in rubrica de cultura din Catavencu?