De ieri incoace net-ul a devenit cultural. Multa lume vorbeste despre edituri, autori, contracte. Nu in sensul pozitiv, evident, pentru ca lucrurile bune sunt putine si nu creaza buzz.
Totul a pornit de la povestea lui Adrian Ciubotaru cu editura Curtea Veche. Nu au respectat contractul, s-au purtat urat cu el, au renuntat brusc si urat la cartea pe care urma sa o publice la ei (cu un contract foarte clar semnat). Intreaga poveste aici.
Trecand peste faptul ca nerespectarea contractului e inadmisibila pentru o editura ce se vrea profesionista, la fel si modul de comunicare cu autorii, mi se pare o mega greseala de comunicare sa te iei de un blogger. Nu ca ar fi bloggerii mai cu mot, dar macar poti intui ce urmeaza sa se intample. Exact ceea ce s-a intamplat, da.
Adrian a scris pe blog, a dat pe twitter, toata lumea a preluat, a comentat si s-a revoltat. Serios, Curtea Veche mai bine puneau mana si plateau despagubirile alea din contract. :)
Prejudiciul de imagine e foarte mare, sunt sigura ca un autor tanar se va gandi de multe ori inainte sa mearga cu textul la ei si presa se va gandi de si mai multe ori sa-si asocieze numele cu ei printr-un parteneriat. Poate si cativa cititori se vor gandi de doua ori inainte de a da banii pe o carte de la ei. Poate e gresit, dar, in lipsa unei explicatii, tindem sa il credem pe Adrian Ciubotaru. :)
Si totusi, a trecut o zi. Curtea Veche e intr-o criza de imagine si PR-ul ar fi trebuit sa intre pana acum in actiune, sa dea o explicatie, sa gestioneze cumva criza. In schimb, liniste, in afara catorva comentarii acide de pe blogul autorului, anonime, dar unde se vede clar ca sunt nervii editurii, nu a existat o pozitie oficiala. Twitterul lor zace linistit, pe blogul lor e pace, comunicat de presa n-am vazut.
Probabil se gandesc ca mersul pe burta si lipsa de reactie e cea mai buna atitudine in momentul de fata, ceea ce e profund gresit si demonstreaza ca fie a) Adrian are dreptate cu acuzele lui si ei nu au ce spune b) habar n-au sa comunice c) ii doare in cot de ce apare pe net.
Partea si mai interesanta e ca bulgarele a inceput sa se rostogoleasca. Zully Mustafa povesteste de problemele ei cu Tritonicul, ajungem si la un articol mai vechi al lui Andrei Ruse, ies la iveala tot felul de mizerii editoriale care numai bine nu fac pietii de carte (nu faptul ca ies la iveala ci faptul ca exista).
Cum naiba sa pui pe o carte "in curand si film" in conditiile in care nimeni nu intentioneaza sa faca film dupa ea? Cum sa vrei sa minti in privinta tirajului? Samd. Inseamna sa nu-ti respecti cititorii, autorii, partenerii.
De asemenea, in comentariile la respectivele articole apar si alte cazuri, cu neplata pentru traduceri, schimbarea costului per pagina, comportament urat al editorilor.
Ce demonstreaza toate astea? Ca avem o piata de carte imatura, unde lucrurile se fac pe genunchi, unde nu se respecta niste reguli clare de business (si cartea e un business, da, exista contracte, bani) si unde comunicarea e gresita.
Un prieten plecat de ceva timp din tara, care a scris un roman absolut bestial (sper sa apara in curand) si pe care vrea sa-l publice in Romania, era uimit acum ceva timp de modul in care functioneaza piata editoriala "la noi" spre deosebire de cea "de la ei". Are si el o poveste editoriala, daca imi va da voie, o voi spune aici.
Cea mai misto reactie mi s-a parut cea de la Humanitas pe twitter. Au dat un pdf cu fragmente din cartea "Arta de a respinge un roman" cu scrisori ale editorilor catre autorii ale caror texte sunt respinse. Diferenta e ca scrisorile alea sunt trimise inainte de semnarea unui contract. :)
Articole in categoria no way
Am fost la un vernisaj si mi-am amintit ca sunt cateva lucruri la MNAC care nu sunt chiar ok. Cu liniute:
- http://mnac.ro nu e mnac. Daca mai aveti chef de o incercare, trebuie cu www. Elementar.
- site-ul, dupa ce dai de el, e sec, prea putina informatie, prea anost prezentata, interactivitate zero barat.
- se ajunge greu la muzeu, dar asta nu e vina lor
- expozitiile, majoritatea cel putin, nu au un catalog mai complex, o sursa de info sa vezi despre ce e vorba acolo. Un pliant obosit eventual si gata. E inadmisibil sa nu pot pleca acasa cu un catalog sau un album al expozitiei.
Galeriile mici sunt cu ani lumina in fata MNAC-ului, gasesti cataloage, oameni cu care sa vorbesti, informatie la discretie. Daca vreau sa scriu despre o expo de la MNAC, n-am un punct de plecare intr-un catalog.
- mai bine nu le intrebi pe supraveghetoare ceva despre expozitii, ok?
- nu exista un magazin al muzeului. La orice muzeu de arta contemporana din tari mai insorite ca a noastra gasesti un magazinas cu obiecte de designer, cu albume (!) despre artistii din muzeu, carti de arta sau tot felul de lucrusoare dragute, de la inele la jucarii sau tricouri cu muzeul.
- nu se intampla mai nimic in afara de expozitii. La un moment dat mai erau evenimente la MNAC, de la performance-uri artistice la party-uri. In ultimul timp e liniste.
- nu e implicat, pare undeva acolo, departe, rupt de ce se intampla, nu se simte ca fiind activ
Re:Akt e chiar misto, mai ales daca citesti un pic pe langa despre ce fac artistii acolo, cine sunt, ce proiecte au mai avut. Expo cu designul elvetian la Hollywood e doar un punct de pornire, o scurta introducere intr-o poveste mult mai mare.
- http://mnac.ro nu e mnac. Daca mai aveti chef de o incercare, trebuie cu www. Elementar.
- site-ul, dupa ce dai de el, e sec, prea putina informatie, prea anost prezentata, interactivitate zero barat.
- se ajunge greu la muzeu, dar asta nu e vina lor
- expozitiile, majoritatea cel putin, nu au un catalog mai complex, o sursa de info sa vezi despre ce e vorba acolo. Un pliant obosit eventual si gata. E inadmisibil sa nu pot pleca acasa cu un catalog sau un album al expozitiei.
Galeriile mici sunt cu ani lumina in fata MNAC-ului, gasesti cataloage, oameni cu care sa vorbesti, informatie la discretie. Daca vreau sa scriu despre o expo de la MNAC, n-am un punct de plecare intr-un catalog.
- mai bine nu le intrebi pe supraveghetoare ceva despre expozitii, ok?
- nu exista un magazin al muzeului. La orice muzeu de arta contemporana din tari mai insorite ca a noastra gasesti un magazinas cu obiecte de designer, cu albume (!) despre artistii din muzeu, carti de arta sau tot felul de lucrusoare dragute, de la inele la jucarii sau tricouri cu muzeul.
- nu se intampla mai nimic in afara de expozitii. La un moment dat mai erau evenimente la MNAC, de la performance-uri artistice la party-uri. In ultimul timp e liniste.
- nu e implicat, pare undeva acolo, departe, rupt de ce se intampla, nu se simte ca fiind activ
Re:Akt e chiar misto, mai ales daca citesti un pic pe langa despre ce fac artistii acolo, cine sunt, ce proiecte au mai avut. Expo cu designul elvetian la Hollywood e doar un punct de pornire, o scurta introducere intr-o poveste mult mai mare.
Acum patru ani eram entuziasta si agitata, dand sms-uri dupa sms-uri, trimitand lumea la vot, agitand mouse-ul si tastatura pe forumuri, mergand la flash mob-uri, mitinguri si alte alea.
Acum un an eram observator la referendumul pentru suspendarea lui Basescu ca deh, vreau alegeri corecte. Acum ma gandesc serios la biletul spre Congo.
Nu stiu de ce m-a enervat atat ca s-a razgandit Stolojan si nu mai vrea sa fie premier.
PDL a castigat alegerile pentru ca erau impotriva PSD si pentru ca defilau cu Stolojan drept premier. Ok, avem criza, PNL nu vrea alianta decat in conditii absurde pentru procentul lui, hai sa zicem ca pot sa inteleg de ce s-au aliat in ultima instanta, desi asocierea e hilara, in contextul luptei istorice dintre partide. Ma rog.
In schimb, ce-i porcaria asta cu Stolojan? Se razgandeste a doua oara? Oare Basescu va plange azi? Dupa ce ne-au frecat pe toti la cap cu guvernul lui Stolojan, Stolojan se retrage.
Motivatia tine de alianta cu PSD. Si nu stia? Era un secret? OMG, am aflat in dimineata asta ca o sa conduc un guvern unde e si PSD! Nu, nu, nu!!!!
Sincer, m-am saturat de toate jocurile lor, de misculatii, promisiuni aiurea, bataie de joc, incoerenta politica si lipsa de... orice. Si m-am saturat si de "mergi la vot, parerea ta conteaza". Oh, really?
Acum un an eram observator la referendumul pentru suspendarea lui Basescu ca deh, vreau alegeri corecte. Acum ma gandesc serios la biletul spre Congo.
Nu stiu de ce m-a enervat atat ca s-a razgandit Stolojan si nu mai vrea sa fie premier.
PDL a castigat alegerile pentru ca erau impotriva PSD si pentru ca defilau cu Stolojan drept premier. Ok, avem criza, PNL nu vrea alianta decat in conditii absurde pentru procentul lui, hai sa zicem ca pot sa inteleg de ce s-au aliat in ultima instanta, desi asocierea e hilara, in contextul luptei istorice dintre partide. Ma rog.
In schimb, ce-i porcaria asta cu Stolojan? Se razgandeste a doua oara? Oare Basescu va plange azi? Dupa ce ne-au frecat pe toti la cap cu guvernul lui Stolojan, Stolojan se retrage.
Motivatia tine de alianta cu PSD. Si nu stia? Era un secret? OMG, am aflat in dimineata asta ca o sa conduc un guvern unde e si PSD! Nu, nu, nu!!!!
Sincer, m-am saturat de toate jocurile lor, de misculatii, promisiuni aiurea, bataie de joc, incoerenta politica si lipsa de... orice. Si m-am saturat si de "mergi la vot, parerea ta conteaza". Oh, really?
Pe 9 octombrie se va decerna premiul Nobel pentru literatura. Se pare ca nu-l va lua un american. Secretarul general al juriului, Horace Engdahl, spune ca literatura americana este insulara, izolata, nu sunt destule traduceri si nu participa in marele dialog al literaturii...
Europa e, evident, centrul culturii. Buba americanilor, mai zice domnul in cauza, e ca sunt prea sensibili la cultura lor de masa, ceea ce le scade nivelul discursului literar.
Mai e credibil premiul Nobel in cazul in care problema se pune atat de... elitist? Intolerant? Restrictiv? Limitat? Si ne mai miram ca Vonnegut n-a castigat niciodata?
Apropos de Nobel, s-au dat premiile Ig Nobel. :)
LITERATURE PRIZE. David Sims of Cass Business School. London, UK, for his lovingly written study "You Bastard: A Narrative Exploration of the Experience of Indignation within Organizations."
BIOLOGY PRIZE. Marie-Christine Cadiergues, Christel Joubert,, and Michel Franc of Ecole Nationale Veterinaire de Toulouse, France for discovering that the fleas that live on a dog can jump higher than the fleas that live on a cat.
ECONOMICS PRIZE. Geoffrey Miller, Joshua Tybur and Brent Jordan of the University of New Mexico, USA, for discovering that a professional lap dancer's ovulatory cycle affects her tip earnings.
Toate premiile, cel putin la fel de haioase, aici.
Europa e, evident, centrul culturii. Buba americanilor, mai zice domnul in cauza, e ca sunt prea sensibili la cultura lor de masa, ceea ce le scade nivelul discursului literar.
Mai e credibil premiul Nobel in cazul in care problema se pune atat de... elitist? Intolerant? Restrictiv? Limitat? Si ne mai miram ca Vonnegut n-a castigat niciodata?
Apropos de Nobel, s-au dat premiile Ig Nobel. :)
LITERATURE PRIZE. David Sims of Cass Business School. London, UK, for his lovingly written study "You Bastard: A Narrative Exploration of the Experience of Indignation within Organizations."
BIOLOGY PRIZE. Marie-Christine Cadiergues, Christel Joubert,, and Michel Franc of Ecole Nationale Veterinaire de Toulouse, France for discovering that the fleas that live on a dog can jump higher than the fleas that live on a cat.
ECONOMICS PRIZE. Geoffrey Miller, Joshua Tybur and Brent Jordan of the University of New Mexico, USA, for discovering that a professional lap dancer's ovulatory cycle affects her tip earnings.
Toate premiile, cel putin la fel de haioase, aici.
Elena Udrea croseteaza la tv. Bogdan Olteanu coase nasturi si calca o camasa. La alegerile trecute, nu mai stiu cine gatea, Orban canta. Politicienii romani ar dansa si samba in lenjerie intima daca ar crede ca asta le aduce voturi.
Imaginea romantica si idealista a politicii s-a pierdut in oala de ciorba si intr-un populism cu aroma de mici. Si inca n-a inceput in mod oficial campania electorala, astept cu nerabdare sa vad cum se vor spala tricouri in direct, cum se vor gati sarmale, cum se vor pune muraturi, cum se va sterge praful, cum se va da cu mopul, cum se vor scoate petele de ketchup, pentru ca, nu-i asa, trebuie sa fie aproape de popor... Bleah!
Imaginea romantica si idealista a politicii s-a pierdut in oala de ciorba si intr-un populism cu aroma de mici. Si inca n-a inceput in mod oficial campania electorala, astept cu nerabdare sa vad cum se vor spala tricouri in direct, cum se vor gati sarmale, cum se vor pune muraturi, cum se va sterge praful, cum se va da cu mopul, cum se vor scoate petele de ketchup, pentru ca, nu-i asa, trebuie sa fie aproape de popor... Bleah!
